![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
Direct de la gazdă, fără comision
Tarifele și disponibilitățile sunt actualizate de gazde manual sau sincronizate cu alte platforme. Așadar, este posibil să nu fie mereu actualizate în timp real.
Rezervările necesită preaprobare din partea gazdei. Poți alege să plătești prin Travlocals, cu protecție completă sau să achiți direct către gazdă.
Agropensiunea Maria te așteaptă cu căldură și bucurie la poalele munților Făgărașului, pentru a te putea deconecta de viața cotidiană, într-un peisaj tradițional.
Casa a fost primită de străbunicul, Iosif Grancea de la familia Lazaruca, ce nu a putut avea copii. Jica (prescurtare de la Iosif) a plecat în America, s-a întors, a luat-o de nevastă pe Lucreția și nu au mai plecat. Au rămas în sat unde au deschis o crâșmă pe vremea respectivă. Cel mai mic copil al lui Iosif, Valeri a rămas la curte și s-a căsătorit cu Maria, iar împreună cu copiii și nepoții au transformat proprietatea dându-i forma în care o vedeți astăzi.
Prin urmare sunteți la ai lu’ Jica din satul Sebeș, comuna Hârseni, în Ținutul Țării Făgărașului. Apropo, nu departe, în satul Mărgineni era pe vremuri granița, punct de trecere în Regat, adică în Țara Românească, cum se intitula în vremea aceea. Cât despre satul Sebeș, se spune că acest nume vine din maghiarul sebeszi, care la vremea respectivă însemna repede făcând referire la apa râului ce trece prin sat și poartă numele de Râul Sebeș.
Agropensiunea Maria are disponibile mai multe tipuri de camere, mai mici sau mai încăpătoare, cu un design ieșit din comun ce îmbină perfect tradiționalul cu elemente din tipurile moderne dar fără să piardă din esența rustică. Pensiunea are o capacitate de cazare de 10 locuri, dispunând astfel de 3 camere duble și un apartament.
Atât noi cât și alții din zonă, încercăm să vă oferim atât simplitatea și gustul intrinsec al produselor locale cât și savoarea preparatelor tipice Țării Făgărașului.
Mama Adina, bucătăreasa casei o să-și dea toată silința ca pe durata vizitei să nu vă lipsească nimic din punct de vedere culinar.
Cât despre băutură, tatăl Virgil o să vă delecteze simțurile cu băutura locală, rachiu, obținut prin dublă distilare a diverselor fructe (prune, pere pădurețe, gutui, caise) cu peste 54° alcool special pentru bărbați. Iar pentru doamne și domnișoare, mama Adina de obicei pregătește o băutură mai puțin alcoolică tot pe bază de fructe: nucată, vișinată, zmeurată, afinată și altele.
Oameni erau și sunt în continuare destul de simpli prin urmare mâncărurile nu prea ies din această simplitate chiar și în zilele noastre. În zonă, principala ocupație a fost agricultura de subzistență, iar un mic dejun consistent era imperios necesar, pentru a putea începe munca fizică dis de dimineață, iar de multe ori până seara târziu.
Ziua de obicei începea pe vremea respectivă cu mămăligă cu lapte și dacă era casa bogată papară cu carne de la borcan.
Prânzul de obicei era luat pe câmp, o gustare rece cum s-ar spune în zilele noastre, slănina cu pâine și puțină brânză.
Cina era formată dintr-o ciorbă sau tocană, iar în zilele festive, carnea cu cartofi și supa de pui/găluște erau nelipsite.
Într-un cadru lărgit, într-o rază de 70 km. aveți orașele etalon din Transilvania, Sibiu, Brașov, Sighișoara, unde puteți vedea influența Habsburgică și puteți admira arhitectura tipică imperiului Austro-Ungar. Toate edificiile din centrul acestor orașe (cetatea veche) au fost gândite de arhitecți vienezi, nici un edificiu din aceste zone nefiind construit fără acceptul de la Viena.
Acest lucru este ușor de observat odată ce mergeți spre vest în vechiul imperiu sau coborâți Carpații spre Dunăre, unde arhitectura înainte de 1900 are un accent oriental, doar Bucureștiul face notă discordantă, unde, unele edificii sunt proiectate de francezi. De unde și acronimul de Micul Paris.
O imagine mai clară asupra satelor din Țara Făgărașului vă puteți face colindându-le sau urcând pe munte (cca. 2h) spre culmea Pietricica sau Vârful de Amiaz de unde puteți admira toate aceste așezări.
Cat despre Ținutul Țării Făgărașului acesta își are centrul la Făgăraș, târgul și cetatea locală, locul unde toate aceste sate se întâlneau și făceau comerț. Făgărașul a fost, la fel ca Transilvania, locul unde multitudinea culturală s-a manifestat din plin. Un ținut, în care maghiarii, evreii, sașii de peste Olt și românii din satele de sub munte au conviețuit în armonie pentru o lungă perioadă de vreme.
ID: TRAV40893
Direct de la gazdă, fără comision