Casuta Sfintei Vineri este locul ideal pentru a scapa de zgomotul orasului, atat pentru peisajul pitoresc pe care il ofera, cat si pentru atentia oferita de gazdele mai mult decat primitoare ce asigura confortul necesar si mese bogate, cu delicatese si bauturi traditionale. Aici am trait o experienta deosebit de frumoasa, oferita de mansarda primitoare, cu rafturi de carti din varii domenii si spatioasa pentru a gazdui in serile de iarna statul la un paharel de povesti, curtea larga, unde catelul prietenilor nostrii se putea lua la intrecere cu rezidentii parosi (fie pisicutele speriate de noua prezenta, fie catelusul neinfricat al gazdelor). Cei doi copii minunati ne-au inveselit din prima clipa, Cristina ne-a asigurat festinurile de zi cu zi, iar Silviu s-a asigurat ca orice masa sa inceapa cu ciocnitul paharelor de bauturi rafinate si cu zambetul pe buze. Am avut norocul sa prindem cazare in perioada revelionului, bazandu-ne pe descrierea detaliata si review-urile bune lasate de ceilalti utilizatori de pe acest site, considerand ca este o locatie potrivita pentru doua cupluri si un catel pufos. Insa nu ma asteptam ca la finalul vacantei sa ne vina atat de greu sa mai plecam de la Silviu si Cristina...

Doream sa petrecem noaptea dintre ani intr-un loc aparte, asa ca am inchiriat mansarda din casuta Sf. Vineri pentru 3 nopti, noi fiind 2 cupluri + catel de talie medie. Ne-a lasat o impresie buna din start pentru ca acceptau animale de companie. Obiectiv, mansarda era foarte curata, spatioasa, am dormit comod, obiectele de lenjerie erau la dispozitie, nu au fost probleme cu caldura. Emotional, vacanta extraordinara pe care am trait-o e prea putin spus...Gazdele nu doar au dat spre inchiriere o parte a unei case oarecare, ne-au primit ACASA la ei, in inima lor, in istoria familiei lor, noi asa am simtit. Sunt niste oameni culti, extrem de simpatici, gospodari si saritori. Nu aveai cum sa nu fii fascinat de gramezile de carti din mansarda, fiecare cu povestea sa, sau sa nu simti emotie cand observi tabloul dedicat strabunicului pe perete. Arhitectura veche pastrata cu grija se imbina foarte bine cu ironiile contemporane ale proprietarului Silviu, ce ne aduceau mereu zambetul pe buze. Sotia lui, Cristina, este o bucatareasa desavarsita, ne-a delectat cu bucate traditionale facute in casa, de la fripturi si ciorbite la torturi, pe langa care am incercat bauturi aromate, la fel de mioritice. Ne-a placut ca Silviu venea sa ciocneasca mereu un pahar cu noi si sa ne povesteasca despre casuta sau alte atractii turistice. Iar cei doi copii ai lor au fost un deliciu, ne-am lipit ca un magnet si ne-am jucat cu totii pe fundalul cotcodacitului, macaitului si mieunatului de rigoare ???? Poate ca tonul recenziei a fost prea de poveste, dar noi asa ne-am simtit, ca intr-o poveste. Si cu siguranta dorim continuarea povestii data viitoare (doar “din auzite”: vara e explozie de verdeata si toamna vine cu bautura buna) ????

We spent a night in the attic and it was an awesome experience. Besides the accommodation itself, which is cozy and nicely decorated, the food was absolutely delicious and the hosts, Silviu and Cristina, are very warm and welcoming. There are also many interesting attractions in the area and Silviu will offer all the tips and tricks for sightseeing.